dailybusiness / Rezultate slabe (amanunte) , puzzle piata online (amanunte)

ArboInteractive a generat in 2009 afaceri de 2,3 mil. euro, in scadere cu 5% fata de 2008. Pierderile companiei s-au adancit cu 260%, pana la 560.000 euro. In 2008, pierderile regiei au fost de 155.000 euro. Numarul mediu de angajati a crescut anul trecut, de la 10 la 16.

Fluctuatiile economice au priit MediaCafe, companie ce reprezinta in exclusivitate vanzarile Yahoo in Romania, aceasta dublandu-si cifra de afaceri in 2009, de la 911.000 euro cu un an inainte, la 1,7 mil. euro. Profitul a fost minim, de 1.600 euro, in scadere de la 16.600 euro in 2008.

AdEvolution a generat in 2009 afaceri de 1,1 mil. euro, in scadere cu 38% fata de nivelul de 1,7 mil. euro, cat a afisat compania in 2008. Pierderile s-au diminuat insa de peste trei ori, de la 190.000 euro la 55.000 euro in 2009. Beyond Media, furnizor de servicii de publicitate online care activeaza in parteneriat cu AdEvolution, a realizat afaceri de aproape 1,9 milioane de euro, cu pierderi de circa 140.000 euro.

HttPool, furnizor de publicitate pe reteaua sociala Facebook, a raportat in 2009 afaceri de 1,06 mil. euro, fata de 22.000 euro in 2008. Compania a pierdut anul trecut 8.000 euro, mult mai putin decat cei 101.000 euro in anul intrarii pe piata locala, 2008.

Rol Online Network, care detine AdTarget, divizie de publicitate online, a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 922.000 euro, in scadere cu 10% fata de rezultatele din 2008. Compania a pierdut anul trecut 183.000 euro, fata de profitul de 41.000 euro inregistrat cu un an in urma.

TradeAds a generat in 2009 o cifra de afaceri de 364.000 euro si profit de 15.000 euro. Compania s-a infiintat la inceputul lui 2009.

Splendid Media Interactive si-a crescut cifra de afaceri in 2009 de peste trei ori, de la 270.000 euro la 874.000 euro. Totodata, compania a trecut de la pierdere de 2.000 euro in 2008, la profit de 7.500 euro anul trecut.

Think Digital a facut in 2009 afaceri de 200.000 euro, de aproape patru ori mai mult decat in 2008, cand firma a afisat o cifra de afaceri de 57.000 euro. Firma a pierdut 8.500 euro, cu 1.000 euro mai putin decat in 2008.

Publisheri care activeaza pe modelul regiilor, insa in principal doar pentru site-urile din portofoliul propriu.

Inform Media (care detine si print) a generat in 2009 o cifra de afaceri de 7,4 mil. euro, in scadere cu 30% fata de anul precedent. Compania a trecut pe pierdere (306.000 euro) fata de profitul de 705.000 euro inregistrat in 2008.

Apropo Media a generat in 2009 afaceri de 3,1 mil. euro, in scadere cu 9% fata de 2008 cand compania a afisat afaceri de 3,4 mil. euro. Pierderile companiei s-au adancit la 614.000 euro anul trecut, in crestere cu 58% fata de 2008, cand compania a afisat pierderi de 387.000 euro.

Compania si-a marit numarul de angajati in 2009, de la 97 la finalul anului precedent la 110, conform datelor de la Registrul Comertului.

F5 Webcorp, compania de new media a grupului Realitatea-Catavencu, a realizat o cifra de afaceri de 1,4 mil. euro in 2009. La finalul anului, compania a iesit pe minus cu 1,3 mil. euro. Divizia s-a infiintat la jumatatea anului 2008, an in care compania a generat afaceri de 34.000 euro si pierdere de 110.000 euro.

Piata de publicitate online a fost in 2009 de 15,3 mil. euro (65,2 mil. lei), in scadere cu 10% fata de 2008 conform unui studiu IAB Romania, realizat de PricewaterhouseCoopers, publicat in aprilie anul acesta.

1 euro la nivelul anului 2009 a fost calculat la media pe acel an, adica 4,24 lei. La nivelul lui 2008, nivelul mediu de schimb a fost de 3,68 lei.

Rezultatele in general mai slabe pe 2009 nu descurajeaza jucatorii din piata, care, in prezent, considera ca vom asista la o crestere a segmentului de publicitate online cu 15-30% in 2010 comparat cu anul precedent.

Calin Rotarus, managing director al ArboInteractive, a estimat pentru DailyBusiness.ro ca piata va evolua cu 20-30% anul acesta. “Imi mentin afirmatiile facute anterior, in luna februarie”, spune acesta.

Val Voicu, director general AdEvolution, sustine ca piata va evolua cu 15-20% anul acesta. “Primul trimestru a fost mult mai bun decat cel din 2009, si acest lucru sustine afirmatia mea”, spune Voicu.

Si Mihai Fanache, seful Media Cafe, spune ca piata de publicitate online din Romania ar putea creste, chiar si cu 30%. “E mult de munca insa”. Intrebat daca pana in prezent piata a evoluat, Fanache a evitat un raspuns direct “E sezon ploios acum!”.

Oficial, Google spune că în program s-au înscris până acum câteva mii de advertiseri însă analiştii spun că veniturile generate de acest serviciu sunt mult prea mici pentru a putea fi reperate în cifra de afaceri a Google. Oricât de mulţi clienţi ar fi avut platforma, este clar, însă, că nu a reuşit să revoluţioneze sistemul de publicitate al televiziunii. Iar unul dintre motivele pentru care nu a avut succes este tocmai faptul că legăturile dintre Google şi industria de televiziune sunt mult prea subţiri. Lucru pe care Google încearcă să îl schimbe odată cu lansarea Google TV.

Ce este Google TV? Multe piste, nicio confirmare.

Deşi a intrat în atenţia publicului de o săptămână, despre Google TV nu se ştiu foarte multe, oficialii Google refuzând să comenteze informaţiile apărute în presă până acum. Conform The Wall Street Journal , primul care a scos la lumină acest proiect, în spatele Google TV s-ar afla un motor de căutare pentru conţinut video premium ce va reuni programele de televiziune disponibile în reţeaua Dish Network şi servicii video online precum YouTube şi, posibil, Netflix.

Câteva zile mai târziu New York Times anunţa că Google TV este un serviciu integrat ce urmează să aducă internetul pe televizor prin intermediul unei noi tehnologii ce le va permite utilitzatorilor să navigheze prin aplicaţii web precum Twitter sau Picasa cu ajutorul telecomenzii la fel de uşor cum schimbă canalul. În spatele acestui serviciu stă de fapt o echipă, conform NYT, compusă din Google, Intel şi Sony la care ar urma să se alăture Logitech, producătorul telecomenzii, careia urmează să i se integreze o tastatură în miniatură.

Chiar şi neconfirmate ştirile despre planurile Google au fost urmate de o avalanşă de reacţii, toată lumea fiind preocupată să descifreze implicaţiile pe termen scurt ale acestei mişcări. Cum va afecta GoogleTV operaţiunile Apple TV? Va folosi Google Chrome ca punct de pornire pentru acest nou serviciu? Cum va interacţiona Google TV cu sistemul de operare Android?

Adevărata întrebare este însă alta. Google intră în luptă pentru controlul televizorului din sufragerie şi îi invită şi pe Sony, Intel şi Logitech să ia parte la asalt. Ne aşteptăm la o luptă cu providerii de televiziune? Mai degrabă la o încercare de a reinventa din interior modelul de business al televiziunii.

Ce înseamnă pentru industria de publicitate integrarea motoarelor de căutare în programele de televiziune?

Unul dintre principalele dezavantaje ale televiziunii a fost întotdeauna imposibilitatea de a targeta precis audienţa şi de a măsura eficienţa reclamelor livrate prin intermediul acesteia. Mai mult, majoritatea telespectatorilor găsesc aceste reclame enervante şi inutile recurgând tot mai mult la servicii DVR sau la înregistrarea emisiunilor preferate pentru a sări peste calupurile de publicitate. Însă ce s-ar întâmpla dacă în loc să fie enervantă publicitatea ar fi relevantă?

Acesta este pariul Google în televiziune.Un sistem de publicitate care să livreze celor aflaţi în faţa ecranului reclame perfect targetate, la fel de relevante pentru interesele lor precum linkurile sponsorizate din rezultatele căutării pe Google. Cea care a deschis drumul unei asemenea abordări a fost publicitatea bazată pe search care, adusă pe ecranele televizoarelor, ar putea reprezenta soluţia salvatoare şi pentru publicitatea tv într-o lume care se îndreaptă tot mai mult către conţinutul video on demand din cauza sufocării cu publicitate irelevantă.

Din combinarea Google TV cu mai vechea platformă Google TV Ads ar putea rezulta un sistem inovator de publicitate, la intersecţia dintre internet şi televiziune, care ar putea deschide noi oportunităţi de livrare a reclamelor precum publicitatea contextuală: în funcţie de conţinutul programului urmărit, targetarea comportamentală – în funcţie de comportamentul sau preferinţele utilizatorului, sau targetarea în funcţie de locul în care se află utilizatorul, acesta fiind identificat în funcţie de IP. În locul tradiţionalelor spoturi de 30 de secunde construite pe modelul interuptiv al publicităţii în Google TV advertiserii ar putea cumpăra poziţionare permanentă în anumite emisuni sau canale în funcţie de publicul pe care vor să îl atingă.

Schimbarea de paradigmă în ceea ce priveşte publicitatea tv nu ar putea veni într-un moment mai bun. Anul trecut, Pepsi a renunţat pentru prima oară în 23 de ani la un spot TV în cadrul Super Bowl în favoarea unei campanii online. Cu sau fără Google TV, televiziunea va trebui să îşi accepte propria lipsă de eficienţă şi să se adapteze schimbărilor, pe măsură ce advertiserii încep să descopere că instrumentele de targetare precisă ale mediului online sunt o opţiune mai bună decât audienţele mult mai mari dar nediferenţiate ale televiziunii. Însă dacă cineva va reuşi să ne aducă pe televizoare publicitate tv ultra-targetată şi rapoarte precise de audienţă, toate pariurile merg către Google.

“Ziarele si revistele nu vor disparea. Internetul ca mediu de informare nu poate distruge presa tiparita”, afirma cu un optimism aproape molipsitor Mario Garcia (62 de ani), unul dintre cei mai celebri specialisti din industria media, care a regandit de-a lungul timpului designul a peste 450 de publicatii din toata lumea, printre care si Wall Street Journal – o biblie a capitalismului, cum o numeste el, pe care n-ai cum sa nu o citesti daca esti angrenat in lumea de afaceri. Nu neaga insa ca, peste cativa ani, industria media va arata cu totul altfel, si nu din punctul de vedere al designului.

In viziunea lui Garcia, batalia dintre presa scrisa si publicatiile online, la care se adauga toate celelalte surse de informare din “social media”, precum blogurile sau comunitatile online, este deja incheiata. Fara sa aiba un castigator si un perdant, pentru ca loc pe piata au ambii competitori, chiar daca intr-o alta structura. “Internetul ofera un flux mare de informatii in timp real, in timp ce in print isi vor face loc doar articolele mari, de analiza, care pun pana si informatiile banale intr-un context mai amplu. Informatii care vor fi in ambele cazuri contra cost”, a spus designerul intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, observand ca oamenii citesc in continuare articole ample, de mari dimensiuni, in principal in editiile tiparite. Poate fi insa destul de greu pentru publicatii sa ii seduca pe cititori sa citeasca mai multe astfel de povesti in aceeasi zi; acestia isi fac selectia dupa calitatea continutului si dupa alte preferinte de natura subiectiva.

Printul devine astfel un soi de lux rezervat doar celor care mai au timpul si placerea de a rasfoi paginile unei publicatii, in loc sa le citeasca pe ecranul computerului. Garcia este unul dintre rarele exemple din ziua de astazi de oameni dispusi sa plateasca atat pentru varianta tiparita, cat si pentru cea online a ziarelor, de care nu se poate lipsi. (continuare)

Revista se distribuie exclusiv prin abonament – “spitalele sunt pline de reviste gratuite, aruncate intr-un colt”, spune Vasilescu – si a reusit sa atraga pana acum circa 3.000 de abonati. Targetul este de 8-10.000, in conditiile in care BMJ are peste 6.000 de abonati.

Publicul revistei e format din medici, asistenti, farmacisti, oficiali din domeniul sanatatii, directori de spitale. Un public instruit, specializat, cu putere de decizie in zona farma si, teoretic, cu putere de cumparare in general. Astfel ca revista reuseste sa atraga reclama atat de la companiile farma, producatoare de medicamente, cat si de la banci, firme de asigurari sau companii de turism.

“Noi ne autofinantam aici, nu avem surse. Ne autofinantam atat pe evenimente, cat si pe reviste”, spune Vasilescu, adugand ca, la o cifra de afaceri de 1 milion de euro anul trecut, compania “a fost pe profit foarte bine”. (continuare)

Din cele 368 de miliarde de dolari reprezentand bugetele de publicitate care urmeaza sa fie cheltuite in 2010, 32,5% vor fi atrase de publicitatea online, in timp ce printul isi va adjuca 30,3%. In Marea Britanie, publicitatea online a depasit TV-ul inca din prima jumatate a lui 2009, cand a reusit sa atraga 1,9 miliarde euro. (continuare)

E timpul ca industria de advertising sa faca ceva important.
Pentru propriul interes – si pentru bunul simt – trebuie sa ne indreptam din nou atentia spre ziare.
In primul rand pentru ca ar fi bine pentru businessul nostru. Pentru motivele noastre egoiste avem nevoie de un mediu care ii targeteaza pe cei bine informati.
Ne trebuie un mediu care ne lasa sa ne spunem toata povestea – nu doar in versiunea de de 50 de centimetri de ecran.

Cu fiecare luna care trece avem nevoie de media care ajung la oameni acolo unde traiesc. Avem nevoie de mai multe media care sa permita oamenilor din marketing sa construiasca un brand si sa intrebe de oferte de business de la parteneri.

Avem nevoie de mai multe media care sa permita copywriterilor, art directorilor si fotografilor sa isi exercite meseriile. Avem nevoie de un mediu cu o apropiere imediata in timp si de importanta, asa cum sint  ziarele. Lee Clow spune “Ziarele sunt un mediu special. Este urgent, nu ieri, nu maine, ci azi. Sa stai cu o ceasca de cafea si un ziar dimineata, va fi mereu cea mai intima experienta media”.

Online sau print, avem nevoie de ziare. Nu exista substitut. Revistele, posturile TV sau site-urile nu indeplinesc aceeasi functie. Nici pe departe.

Industria noastra are nevoie de ziare, dar, cel putin la fel de important, si umanitatea are nevoie de ele. Lumea are nevoie de genul de jurnalism practicat de ziare. Materialele de investigatii, corespondenta internationala, reportajele de razboi. Fara ele, stirile trec neobservate. Punctele de vedere, devin ingustate. Guvernele pot s-o ia razna.

Acest gen de jurnalism este scump, si in acest moment nimeni nu stie de unde vom gasi bani pentru el (in sensul ca nu se stie cate redactii de ziare si-l vor mai permite). Ziarele taie costuri in fiecare zi, atunci cine va mai plati pentu un birou substantial in Bagdad? Cine va mai cheltui bani pe corespondentele atrocitatilor din Africa? Cine va mai gasi resursele sa demaste urmatorul Watergate?

Chiar si in cele mai bune situatii, revistele, posturile tv si site-urile nici macar nu se apropie de acest gen de jurnalism.

Desigur, problema omenirii nu e musai si problema industriei de advertising. Daca ziarele print si online nu s-ar fi dovedit deja eficiente, nimeni din advertising nu ar recunoaste ca e o problema importanta.

Dar deceniile de dovezi stranse – inclusiv cele adunate in 2009 – arata o eficienta nemaintalnita a publicitatii in ziare. Siti cat de mult se entuziasmeaza industria cand e vremea SuperBowl-ului? Ei bine, mai multi adulti americani citesc un ziar printat in fiecare zi a anului decat cei care se uita la marele meci o data pe an.

Si in 22 din primele 25 piete in SUA (pietele locale, orase adica) site-ul ziarului local este site-ul cel mai vizitat din orasul respectiv. Si audienta site-ului ziarului local a crescut cu 80% in ultimii 5 ani.

Atunci de ce nu cream mai multe reclame pentru ziare? O parte din raspuns tine de moda. Acum 25 de ani o campanie de advertising insemna “TV si ceva print, poate si radio”. Asta era moda atunci. Spune-le “campanie” oamenilor azi si mintea li se duce imediat spre “TV si digital”. Spunem ca suntem media–agnostici, dar comportamentul nostru spune altceva.

Cate agentii mai vand clientilor print atat de mult cat pot? Cati advertiseri ignora acest mediu credibil pentru audiente? E timpul pentru apelul de trezire!

Nimeni altul decat Jeff Goodby, o personalitate, ne aminteste ca departe de a fi demodati, un ad intr-un ziar e de fapt o opera de arta. “Arta e ceea ce ii face pe oameni sa priveasca. Arata lucruri socante, care nu ar trebui sa fie acolo. Surprinde-i pe oameni cu o logica noua”, spune el. “Daca toti vom face asa va fi ce in ce mai greu sa gasesti o pagina de ziar in care sa impaturesti pestele. O sa-mi placa ziua aia.”

Vreau sa fiu clar. Nu cred ca industria ziarelor va muri prea curand. Cu niste exceptii deja sonore, multe ziare supravietuiesc colapsului financiar. Abia se mai tin cu dintii, dar se mai tin.

Dar daca industria ziarelor ne va da continutul de care industria advertisingului depinde – si daca ne va da si jurnalismul de care omenirea are nevoie – ziarele trebuie sa fie robuste.

Daca nu le dam o sansa corecta la bugetele noastre, s-ar putea sa nu mai fie niciodata suficient de  sanatoase si sa faca treaba pe care avem nevoie sa o faca.

Si nu vom avea pe cine sa dam vina, decat pe noi.

sursa: www.tolo.ro